pe cer

să dispar ca o stea

doar dimineața

și-apoi să răsar,

în fiece noapte,

deasupra ta.

Sădește-mă-n pământ

să mă usuc

doar toamna

și-apoi să răsar

iar,

primăvara,

în privirea ta.

Aruncă-mă-n circuitul sangvin

să nu mă termin,

niciodată,

din inima ta.

@Liuba Sârbu_biochimii paralele

@Vasile_Botnaru_inkculture

Posted in

Lasă un comentariu